7 mai, Izvorul Tămăduirii. Zi de mare sărbătoare în Calendarul Ortodox. Ce nu ai voie să faci astăzi

de:
07 mai 2021
7 mai, Izvorul Tămăduirii. Zi de mare sărbătoare în Calendarul Ortodox. Ce nu ai voie să faci astăzi

În acest an, pe 7 mai, creștinii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Sărbătoarea nu are o dată fixă și este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, adică prima zi de vineri care urmează după Paşti.

La fel ca orice altă zi de mare sărbătoare, și aceasta vine cu o serie de tradiții și obiceiuri pe care creștinii trebuie să le respecte cu sfințenie pentru a nu fi loviți de ghinion și pentru a se menține sănătoși.

Ce nu ai voie să faci de Izvorul Tămăduirii

Astfel, în ziua sfântă de vineri 7 mai, munca este complet interzisă. Tradiția spune că persoanele care lucrează în această zi se vor îmbolnăvi de o boală pe care o vor avea până în ziua în care vor muri.

Mai mult de atât, femeile nu au voie nici măcar să spele sau să calce. Se spune că cele care vor face asta nu vor termina niciodată în acest an orice alt lucru pe care îl vor începe.

Cearta este și ea interzisă în această zi sfântă, dar și pomenirea necuratului. Un alt lucru important de știut este că în această zi sfântă nu se dă nimic cu împrumut pentru ca farmecele să nu se lege de tine.

O altă tradiție spune că în această zi este interzis băutul aghiasmei pe stomacul plin. Aceasta se consumă doar dimineața, înainte de a lua orice masă.

Tradiții și obiceiuri

Să aflăm acum și care sunt tradițiile și obiceiurile în această zi sfântă. În timpurile mai vechi, se spune că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Săptămâna Luminată, un vas cu apă, și îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.

În unele zone ale țării, astăzi, tinerii adolescenți fac legământul juvenil, în casă, sau în preajma unui copac înflorit. Tradiția spune că aceștia treceau prin mai multe momente rituale prin care faceau jurământul respectiv: pronunţarea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului şi al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoţite intotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrăţişarea frăţească, ospătarea cu alimente rituale şi dansul.

Odată cu încheierea legământului, copiii și oamenii adulți îşi spuneau până la moarte surată, vere, fârtate, verişoară şi se comportau unul faţă de altul ca adevaraţi fraţi şi surori.