În mod normal, toate pensiile ar fi trebuit indexate cu aproximativ 12 % de la începutul anului 2025, conform mecanismului prevăzut de Legea 360/2023 (rata inflației + 50 % din creșterea salariului mediu brut). Pensia minimă ar fi trebuit așadar majorată de la 1281 de lei la 1434 lei.
Din păcate, deficitul bugetar care a ajuns la aproape 10% a obligat Guvernul să ia o serie de măsuri de austeritate și surprinzător a început cu blocarea oricăror măriri de pensii și salarii, deși era de așteptat ca mai întâi să reducă cheltuielile publice enorme, multe dintre ele nejustificate.
Așadar nu numai că pensiile nu au fost majorate cu rata inflației, dar cele de peste 3.000 de lei vor fi în scădere pentru că pensionarii vor trebuie să achite CASS. Mai exact tot ce depășește 3.000 de lei va fi impozitat cu 10%.
Totuși conform legii pensiilor, la începutul fiecărui an, pensiile ar trebui actualizate cu rata inflației. Întrebarea este când se va intra din nou în legalitate. Fostul ministru de Finanțe, actual vicepremier din partea UDMR, Tanczos Barna a dat câteva detalii pe acest subiect în cadrul unui interviu oferit celor de la Antena 3 CNN.
„Măsurile de îngheţare de salarii sunt măsuri temporare. Eliminarea de sporuri este o măsură definitivă. Dar îngheţarea şi neindexarea salariilor şi pensiilor este temporară. În cazul în care lucrurile se reechilibrează în 2026 văd posibilă o indexare undeva în a doua parte a anului viitor. Dar România are nevoie de cel puţin un an pentru reaşezarea echilibrului fiscal-bugetar cu condiţia să avem şi măsuri de susţinere a economiei“, a afirmat vicepremierul.
Tanczos Barna consideră că măsurile luate acum vor genera o creștere economică pentru următorii zece ani. Sunt însă multe voci in piață care-l contrazic și consideră că românii vor sărăci și se va crea multă revoltă.
„Acest pachet este fundamentul pentru o creştere economică pentru următorii zece ani. Este un calcul economic. Şi ultimii zece ani au însemnat creştere economică, dar din păcate a fost o creştere bazată pe consum. Cererea şi consumul au crescut mult mai repede decât producţia internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri. Noi trebuie să avem grijă ca producţia internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm şi balanţa comercială“, a mai adăugat vicepremierul.
