România se află într-o situație paradoxală: deși are peisaje spectaculoase, patrimoniu unic și o poziție geografică avantajoasă, atrage astăzi mai puțini turiști străini decât în perioada comunistă. Potrivit Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), țara noastră este singura din Europa unde turismul internațional a regresat față de anii ’80.
România are acum mai puțini turiști străini decât acum 40 de ani. În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. În 1989, cifra se menținea în jurul a 3,2 milioane, mulți veniți din curiozitate după căderea regimului comunist.
Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane. Iar mare parte dintre cei care intră în țară o fac doar în tranzit, fără să se cazeze sau să consume servicii turistice locale. Chiar și Ucraina, țară aflată în război are mai mulți turiști, între 2,2 și 2,4 milioane.
„Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989”, afirmă Alin Burcea, președintele ANAT.
România alocă doar 2 milioane de euro pe an pentru promovarea turistică — o sumă infimă comparativ cu alte state europene. Iar din acești bani, cea mai mare parte merge către participarea la târguri, fără o campanie coerentă de branding sau promovare digitală.
În plus, legea privind Prima de incoming — menită să recompenseze agențiile care aduc turiști străini — nu a fost aplicată de niciun ministru în ultimii trei ani.
Conform celor mai recente date internaționale, Europa de Vest domină clasamentul mondial al turismului.
Franța – 101 milioane de turiști
Spania – 94 milioane
Italia – 68,5 milioane
Turcia – peste 50 milioane
Grecia – peste 40 milioane
În regiune, România este depășită clar de vecinii săi:
Ungaria atrage peste 13 milioane de turiști străini anual
Bulgaria, cu o ofertă similară, primește aproximativ 5,7 milioane
Albania, o fostă țară izolată, a ajuns la 11,7 milioane de vizitatori
România abia contabilizează 2,0–2,2 milioane de turiști cazați, de trei până la șase ori mai puțini decât vecinii săi
Asociația atrage atenția că lipsa unei strategii turistice coerente are efecte directe: pierderi economice de miliarde de euro anual, zeci de mii de locuri de muncă pierdute în HoReCa, transport și servicii, deficit comercial accentuat, prin lipsa de valută generată de turism, imagine internațională deteriorată și migrarea forței de muncă din sector.
„Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți și mănăstiri. Trebuie o strategie reală, buget multianual și promovare profesionistă”, subliniază Alin Burcea.
De peste trei decenii, România schimbă constant structurile, logo-urile și strategiile turistice, fără să le aplice consecvent. În timp ce alte țări au făcut din turism un pilon strategic, noi am pierdut timp, oportunități și credibilitate.
„Ultimul loc nu e un destin — este o alegere”, avertizează ANAT, cerând Guvernului să trateze turismul incoming ca prioritate economică și export de servicii.
România are potențialul să devină o destinație europeană de top, dar fără viziune, investiții și promovare coerentă, rămâne doar un loc frumos pe hartă, trecut în grabă de turiștii care aleg alte destinații.
