Adevărul despre Ketchup! Nimeni nu știe cât este de periculos

23 feb. 2020
Adevărul despre Ketchup! Nimeni nu știe cât este de periculos

Ketchup-ul este unul dintre cele mai consumate condimente. Alături de cartofii prăjiți, ketchup-ul este consumat de foarte multe persoane din întreaga lume.

Totuți, puțini știu din ce este făcut acest condiment și cum a apărut.

A fost produs în China

Ketchup-ul a apărut în china și nu era produs din sos de roșii. Se numea katchop și era făcut din fructe de mare, murate timp de câteva zile în oțet și mirodenii. Sosul a fost descoperit de britanici în Singapore și l-au adus în Europa în 1700.

Englezii i-au modificat rețeta adăugând 12-14 anșoa, dar nu s-a pus problema de roșii. Acestea au fost incluse în 1820. Rețeta de acum a fost inventată de Heinz, în 1870.

Cât bine face ketchup-ul?

Nutriționiștii recomandă să aruncați acest condiment din frigider! Ketchup-ul conține fructoză din sirop de porumb, care este foarte greu de procesat de către ficat.

Ketchup-ul poate provoca mai multe probleme de sănătate, precum: steatoza hepatică (ficat gras), trigliceride ridicate și dezechilibre ale apetitului.

Se știe că un consum mare de fructoza poate duce la aparitia diabetului de tip 2 și a sindromul metabolic (toleranța scăzută la glucoză, dislipidemie, hipertensiune arterială, obezitate și hiperinsulinemie).

Ketchup-ul din comerț e periculos?

Potrivit unui studiu, 2 din 3 sosuri de roșii din comerț conțin conservanți.

Pe lângă roșii, roşii/ pastă de tomate/pulpă de tomate/concentrat de tomate/piure de tomate, s-au mai identificat: apă, zahăr, oţet din vin, sare iodată, sare de mare, sare, amidon modificat din porumb, acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloza , acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, gumă xantan, gumă guar, arome, aromă tomate, ceapă, usturoi, frunze de dafin, cuişoare, chimen, ienibahar, piper, ţelină, extract de ardei iute, boia de ardei iute, lactoză, sirop de glucoză-fructoză.

Dintre produsele analizate numai  12% respectă rețeta tradițională a ketchup-ului.

Ce au găsit inspectorii în ketchup

– La 47% dintre produsele analizate s-a folosit pasta de tomate în proporţii ce variază între 12% şi 66% din cantitatea produsului analizat;

– La 23% dintre produsele analizate s-a folosit piure de roşii în proporţii ce variază între 46% şi 74% din cantitatea produsului analizat;

– La 12% dintre produsele analizate s-a folosit concentrat de tomate în proporţii ce variază între 19% şi 24% din cantitatea produsului analizat;

– La 12% dintre produsele analizate s-au folosit roşii, specificându-se cantitatea de roşii utilizată pentru obţinerea a 100 grame produs, adică între 148 grame roşii şi 150 grame roşii.

– La 6% dintre produsele analizate s-a folosit pulpă de tomate în proporţie de 66% din cantitatea produsului analizat.

Cantitatea de zahăr per unitatea de vânzare variază între 12 linguriţe şi 26 de linguriţe.

La 76% dintre produsele analizate s-a folosit apă la realizarea reţetei, iar la 47% dintre acestea, apa constituie primul ingredient.

La 76% dintre produsele analizate s-a folosit amidon.

La 71% dintre produsele analizate s-a folosit zahăr.

La 65% dintre produsele analizate s-au folosit conservanţi, iar la 53% dintre acestea s-au folosit câte 2 conservanţi.

La 35% dintre produsele analizate s-a folosit acid citric.

La 35% dintre produsele analizate s-a folosit aroma de tomate.

La 24% dintre produsele analizate s-au folosit îndulcitori artificiali, respectiv sucraloza la 12% dintre produsele analizate şi acesulfam de potasiu la 12% dintre produsele analizate.

La 24% dintre produsele analizate nu există declaraţie nutritională.

La 18% dintre produsele analizate s-a folosit gumă de guar şi gumă de xanthan pe post de stabilizatori.

S-au găsit și 12 aditivi alimentari: acid citric, acid ascorbic, acid tartric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, sucraloza, acesulfam de potasiu, adipat de diamidon acetilat, gumă xantan, gumă guar, arome, aromă tomate.

Arome periculoase

În ketchup s-a mai găsit și:

-E 202 – sorbat de potasiu, conservant, un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

-E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.

-E412 – guma de guar este un agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

-E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare.

Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

-E415 – guma xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.

-E 950 – acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii și asupra căruia exista suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului.

-E 955- sucraloza este un edulcorant chimic de sinteză, care are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decât zahărul, de două ori mai mare decît zaharina şi de patru ori mai mare decât cea a aspartamului.

În compoziţia sucralozei există o substanţă numită clorină, care se regăseşte şi în compoziţia pesticidelor de tip DDT, a dezinfectanţilor şi a unor tipuri de plastic. Având în vedere acest lucru, cercetătorii îşi pun mari semne de întrebare legate de siguranţa acestui aditiv. Moleculele de clorină scad fertilitatea şi au efecte neurotoxice.

Sucraloza afectează timusul, organul care este responsabil cu sistemul imunitar. Consumul ridicat de sucraloză duce la atacuri de panică, stări de agitaţie, dureri musculare. Îndulcitorii sintetici au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 600 de ori mai mare decât zahărul.

Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.

-E 1422 – adipat de diamidon acetilat face parte din categoria „E-uri suspecte”, fiind responsabil de o serie de reacţii adverse cum ar fi: alergiile, dereglările hormonale, tulburările hepatice, bolile intestinale şi ale ficatului, tulburările hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburările nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.