Românii care au cont la Banca Transilvania sau CEC Bank, dar nu numai, trebuie neapărat să știe aceste informații. Legile se vor schimba, în curând, în România.
Oficialii explorează ideea de a implementa reguli mai stricte pentru creditorii mai mici și de a obliga toate băncile să se pregătească pentru retrageri mai rapide ale depozitelor, în scopul de a învăța din turbulențele recente care au dus la falimentul mai multor instituții americane de dimensiuni medii.
Comitetul de la Basel pentru supravegherea bancară, care stabilește standarde globale, a promis în martie că va revizui necesitatea de reguli suplimentare după o serie de falimente bancare.
În timp ce nu există un program stabilit pentru această inițiativă, factorii de decizie politici prezenți la reuniunile de primăvară ale FMI de săptămâna trecută din Washington au informat Financial Times că accentul va fi pus pe preocupările generate de dispariția Silicon Valley Bank din California.
Creditorii de dimensiuni medii, inclusiv SVB și banca Signature, care acum este defunctă, ar putea fi obligați să respecte standardele de capital și lichiditate Basel. Aceste reguli se aplică în prezent tuturor creditorilor din UE, dar numai băncilor „internațional active” în SUA, ceea ce este o grupare restrânsă a celor mai mari instituții.
Potrivit a trei autorități de reglementare de rang înalt, conceptul de „international activ” este depășit, iar factorii de decizie vor analiza dacă regulile ar trebui să se aplice băncilor care sunt „relevante internaționale” sau au potențialul de a destabiliza întregul sistem financiar.
Dispariția creditorului din California a provocat o șoc pe piețele globale, ceea ce a dus la scăderi semnificative ale prețurilor acțiunilor bancare de la Paris la New York.
„SVB a demonstrat că nu este necesar să fii internațional activ pentru a produce efecte transfrontaliere”, a declarat un responsabil politic de rang înalt.
SVB, deși nu era obligată, a fost salvată de autoritățile americane folosind o „excepție de risc sistemic” pentru a proteja toți deponenții, chiar dacă erau asigurați doar pentru sume de până la 250.000 de dolari, scrie zf.ro.
În plus, oficialii au discutat în mod public despre reevaluarea standardelor de lichiditate bancară, în special a ratei de acoperire a lichidității. Potrivit a doi factori de decizie, aceasta ar putea implica cerința ca băncile să reziste mult mai rapid la retrageri de depozite, deoarece prăbușirea SVB a scos la iveală ritmul dramatic în care depozitele pot fugi în era digitală.
Mai mulți factori de decizie politică analizează problema retragerilor digitale de depozite în general și caută modalități de a proteja sistemul împotriva lor, deși au recunoscut că această sarcină va fi dificilă.
În urma declinului portofoliului de obligațiuni al SVB, care a fost declanșat de creșterea ratelor dobânzilor și a dus la o fugă la depozite, factorii de decizie analizează o abordare mai specifică pentru ca autoritățile de reglementare să se asigure că băncile lor pot face față modificărilor ratelor dobânzilor.
În prezent, „riscul de rată a dobânzii în portofoliul bancar” este evaluat în cadrul cerințelor de capital din „Pilonul 2”, care sunt la discreția autorității de supraveghere și evaluează modul în care fluctuațiile ratei dobânzii afectează fluxul de numerar al unei bănci din credite și valoarea obligațiunilor sale.
Cu toate acestea, unele autorități de reglementare consideră că acest aspect ar trebui să fie inclus în cerințele de capital financiar primar.
Așadar, legile s-ar putea schimba și în România, iar lucrurile vor fi diferite pentru băncile de la noi, indiferent dacă este vorba despre Banca Transilvania, CEC Bank sau orice altă bancă.
