Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță intensificarea controalelor fiscale în 2026, pe fondul extinderii digitalizării și al accesului în timp real la datele financiare ale companiilor. Măsura face parte din strategia de creștere a gradului de colectare a taxelor și de reducere a evaziunii fiscale.
Potrivit instituției, noul model de control fiscal se bazează tot mai mult pe analiză de date, verificări electronice și corelarea automată a informațiilor din sistemele de raportare.
ANAF a accelerat procesul de modernizare a sistemului de control, iar în 2026 o parte semnificativă a verificărilor se realizează pe baza datelor transmise electronic de contribuabili.
Sistemele informatice permit identificarea rapidă a diferențelor dintre declarațiile fiscale și tranzacțiile reale, ceea ce reduce timpul necesar pentru selectarea firmelor supuse controlului.
În practică, acest lucru înseamnă că inspectorii fiscali se concentrează mai mult pe cazurile cu risc ridicat, identificate automat de algoritmi de analiză.
Autoritățile fiscale spun că obiectivul principal este creșterea conformării voluntare și reducerea economiei subterane. Printre priorități se numără:
Prin digitalizare, ANAF urmărește să reducă interacțiunea directă dintre inspectori și contribuabili în cazurile simple și să direcționeze resursele către investigații complexe.
În ultimii ani, administrația fiscală a introdus mai multe instrumente digitale, precum raportarea SAF-T și sistemul de facturare electronică. Acestea permit colectarea și analiza automată a datelor financiare.
În 2026, aceste sisteme sunt utilizate tot mai integrat, ceea ce permite o imagine mai clară asupra activității economice a firmelor.
Analiza datelor se face în timp real, iar discrepanțele pot genera automat semnale de risc fiscal.
Selecția contribuabililor nu se mai face exclusiv pe bază de verificări manuale, ci printr-un sistem de analiză a riscurilor. Acesta ia în calcul mai mulți factori, printre care:
Firmele cu un scor de risc ridicat pot fi incluse în controale tematice sau verificări inopinate.
Reprezentanții ANAF susțin că noul model de control permite reducerea duratei inspecțiilor și o mai bună eficiență administrativă.
În locul controalelor generale, inspectorii se concentrează pe zonele cu probleme identificate din timp. Acest lucru reduce presiunea asupra firmelor conforme și scade timpul pierdut în verificări administrative extinse.
Reacțiile antreprenorilor sunt mixte. O parte dintre companii apreciază digitalizarea și reducerea birocrației, în timp ce altele consideră că nivelul de supraveghere fiscală a crescut semnificativ.
Contabilii și consultanții fiscali atrag atenția că adaptarea la noile sisteme necesită investiții în software și formare profesională.
În același timp, se observă o creștere a cererii pentru servicii de consultanță fiscală, pe fondul complexității sistemului.
Pentru IMM-uri, digitalizarea fiscală aduce atât avantaje, cât și provocări. Pe de o parte, automatizarea reduce erorile și simplifică raportarea. Pe de altă parte, costurile de implementare pot fi o povară pentru firmele cu resurse limitate.
ANAF susține însă că sistemele sunt gândite pentru a fi scalabile și accesibile inclusiv pentru contribuabilii mici.
Transformarea ANAF face parte dintr-un proces mai amplu de digitalizare a administrației publice din România. Obiectivul este crearea unui sistem fiscal mai transparent, mai rapid și mai eficient.
Pe termen lung, autoritățile își propun reducerea interacțiunii fizice și creșterea gradului de conformare prin instrumente digitale automate.
ANAF intră în 2026 cu un model de control fiscal mult mai digitalizat și mai selectiv. Pentru mediul de afaceri, schimbările înseamnă atât eficiență crescută, cât și o adaptare continuă la noile cerințe tehnologice.
Evoluția sistemului fiscal arată o tranziție clară către o administrație bazată pe date, în care verificările clasice sunt înlocuite treptat de analiză digitală și monitorizare în timp real.
