BCR intră în faliment? Ce vrea să facă banca în următoarea perioadă. Toți clienții au dreptul să știe adevărul

29 mart. 2023
BCR intră în faliment? Ce vrea să facă banca în următoarea perioadă. Toți clienții au dreptul să știe adevărul

BCR are în plan o mișcare despre care toți clienții trebuie să știe, fiind vorba despre anumite tipuri de obligațiuni, considerate a fi cele mai riscante.

BCR intenționează să emită un nou set de obligațiuni de nivel 1 suplimentar (AT1), denumite și „convertibile contingente” sau „CoCo”. Aceste obligațiuni sunt considerate cele mai periculoase pentru creditori și au căpătat notorietate în timpul recentei crize a Credit Suisse. În cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din aprilie, Erste, care este acționarul majoritar al BCR, va vota cu privire la emiterea noilor obligațiuni AT1.

Banca nu a precizat valoarea exactă a obligațiunilor pe care intenționează să le emită prin acest instrument. În septembrie 2022, BCR a lansat deja obligațiuni AT1 în valoare de 150 de milioane de euro către Erste Group Bank AG, prima sa emisiune din istorie. Pe 29 mai 2023, va plăti dividende de 8,9 milioane de euro pentru aceste obligațiuni, scrie profit.ro.

Obligațiunile AT1 sunt negarantate și subordonate, iar autoritățile de reglementare le recunosc drept capital suplimentar. Investitorii primesc un randament mai mare pentru aceste obligațiuni decât pentru alte tipuri de datorii, dar ele prezintă și cel mai mare risc posibil de pierdere a investiției. De exemplu, în cazul în care capitalul de nivel 1 de bază al BCR scade sub 7%, se va produce o scădere temporară a capitalului.

Cea mai recentă mișcare a BCR

În cazul unor probleme de solvabilitate, capitalul propriu suportă, de obicei, cele mai mari pierderi, urmat de investitorii AT1. Aceste obligațiuni au devenit din ce în ce mai importante de la criza financiară pentru a îndeplini cerințele prudențiale, deoarece profitabilitatea scăzută a băncilor nu a reușit să atragă interesul investitorilor pentru majorări de capital.

Potrivit Reuters, piața pentru aceste obligațiuni a crescut la 275 miliarde de dolari, dar și-a pierdut credibilitatea după ce autoritățile elvețiene au impus în mod neașteptat o pierdere totală deținătorilor de datorii AT1 ale Credit Suisse în valoare de 16 miliarde de franci elvețieni (17,5 miliarde de dolari), în timp ce acționarii băncii au primit 3 miliarde de franci de la UBS, ca urmare a fuziunii forțate.

În urma deciziei elvețiene, băncile din Uniunea Europeană au suferit o scădere a valorii de piață, iar randamentele obligațiunilor au crescut, deși autoritățile europene au dat asigurări că va fi menținută ierarhia stabilită, în care acționarii suportă pierderile înaintea deținătorilor de obligațiuni.