Dintre cele 1.4 milioane de cazuri de HIV din Rusia începând cu 1987, mai mult de jumătate au fost înregistrate începând cu 2012, când al treilea mandat al lui Putin a început. În ultimii ani, Școala Superioară a Centrului Economic pentru Studiile Tinerilor a studiat activismul tinerilor din Rusia, incluzând activismul legat de HIV. Despre acesta din urmă, sociologii au fost interesați în a stabili ce impact are problema HIV/SIDA asupra persoanelor afectate și reprezentanților guvernului.
Vladimir Putin nu a discutat despre HIV în timpul celui de- al treilea mandat prezidențial, și păstrează tăcerea despre acest subiect chiar și astăzi. Între timp, chiar în această perioada, în Rusia, conform Centrului Federal Științific și Metodologic pentru Controlul și Prevenirea SIDA, virusul s-a răspândit rapid.
Dintre cele 1.4 milioane de cazuri de HIV din Rusia începând cu 1987, mai mult de jumătate – aproximativ 750000 – au fost înregistrate începând cu 2012, când al treilea mandat al lui Putin a început.
La început, în comparație cu timpurile actuale, Putin a recunoscut importanța problemei. În timpul primului și celui de-al doilea mandat (2002-2008), acesta a clasificat problema HIV/SIDA ca o „amenințare”, „foarte urgentă”, o „problemă foarte acută”, o „boală foarte periculoasă”, vorbind despre o „epidemie”, „colapsul SIDA”, și despre „virusul mortal”. Putin a desemnat SIDA și tuberculoza drept cele mai importante și îngrijorătoare boli din lume. Rusia a fost declarată de către președinte drept un aliat pentru eforturile globale de eradicare a HIV/SIDA.
Singura declarație cuprinzătoare despre HIV a președintelui Putin apare în aceeași perioadă, la întâlnirea Prezidiului Consiliului de Stat, pe 21 aprilie 2006. Discursul acestuia a fost bogat în erori: Putin a confundat conceptul de HIV cu cel de SIDA, a vorbit despre persoanele infectate cu HIV, grupurile de risc și nevoia de a mări importanta valorilor morale. Însă, acesta a recunoscut situația alarmantă.
În orice caz, subiectul HIV a dispărut din ordinea de zi a președintelui rus.
Din 2010, nu au mai existat declarații prezidențiale legate de HIV pe site-ul Kremlinului. Liniștea prelungită păstrată de președinte coincide cu deteriorarea relațiilor cu statele vestice, deteriorare ce a început cu discursul lui Putin de la Munchen in 2007. Asta înseamnă că Moscova s-a folosit de problematica HIV/SIDA pentru a înfățișa Rusia drept un membru deplin al comunității internaționale ce se confruntă cu provocările timpurilor actuale.
Neatenția lui Putin cu privire la această problemă este unul din factorii contribuitori ai epidemiei
În ultimii ani, nu a fost lansat vreun semnal din partea puterilor în stat cum că problema HIV/SIDA ar fi importantă. Ca rezultat, inclusiv liderii ruși din regiunile cu o răspândire ridicată a HIV nu au luat măsuri.
Alt factor ce contribuie la epidemia HIV din Rusia este atitudinea tradiționalistă a lui Putin și a aliaților săi. Agenda guvernului de a susține „valorile tradiționale” previne implementarea educației sexuale în școli, transmiterea ideii de contact sexual sigur folosind prezervative, programe de reabilitare a utilizatorilor de droguri și introducerea terapiei prin substituție pentru persoanele dependente de droguri in Rusia.
Am urmărit cum un student senior întreba activiștii HIV: „Și dacă folosești pilule anticoncepționale, fără utilizarea prezervativului, te poți infecta?”. Această întrebare atestă faptul că sistemul de educație secundar din Rusia nu face nimic în prevenirea practicilor periculoase, precum sexul neprotejat. În loc de educație sexuală, guvernul transmite tineretului să se ghideze după următorul slogan: „Principala armă împotriva HIV este dragostea și fidelitatea.”
La momentul actual, mai mult de 340000 de persoane bolnave de HIV au decedat în Rusia, iar două treimi din aceste decese s-au petrecut după 2012. Oamenii nu mor pentru că HIV este fatal; mulțumită terapiei antiretrovirale, infecția cu HIV nu mai reprezintă o boală fatală. Persoanele bolnave de HIV din Rusia mor deobicei pentru că, datorită lipsei unei discuții publice despre epidemie, aceștia nu acceptă diagnosticul, nu cred doctorii, și refuză terapiile. Transmiterea HIV se petrece de multe ori datorită ignoranței, lipsei informării și neînțelegerii riscurilor.
Putin, prin intermediul tăcerii și tradiționalismului său, este răspunzător pentru într-o bună măsură pentru epidemia HIV din Rusia.
