În Groelanda gheața se topește în momentul actual de 7 ori mai repede decât în anii 90. Această evaluare provine din partea unei echipe internaționale de cercetători polari, ce au analizat toate înregistrările sateliților pe o perioada de 26 de ani.
Aceștia susțin că fenomenul din Groelanda contribuie la ridicarea nivelului mării într-o manieră alarmantă, ducând la un pronostic pesimist pentru viitor.
Groelanda poate contribui cu până la 7 cm în ridicarea nivelului oceanului până la finalul secolului.
Acest fapt constituie un risc major de inundare pentru milioane de persoane ce locuiesc în regiuni joase de coastă.
Se estimează că aproximativ 1 miliard de oameni trăiesc la mai puțin de 10 metri peste nivelul mareelor, incluzând 250 de miloane sub 1 metru.
„Dacă furtunile se petrec în zona unor mări mai mari – acestea vor distruge structurile ridicate împotriva inundă rilor”, susține profesorul Andy Shepherd, de la Universitatea din Leeds.
„Pe planeta noastră, 6 milioane de persoane sunt nevoite să se confrunte cu inundațiile pentru fiecare centimetru de apă cu care nivelul marii crește. Când auzi de o astfel de creștere, aceasta are un impact”, afirmă acesta pentru BBC News.
Omul de știință britanic este co-investigator șef al Imbie – Ice-sheet Balance Inter-comparison Exercise (trad. Exercițiul de Inter-comparare a Balansului Păturii de Gheață).
Imbie este un consorțiu format din 89 de experți polari, ce provin din 50 de organizații internaționale.
Grupul a reanalizat datele provenite din 11 misiuni ale sateliților, petrecute începând din 1992 până în 2018. Acești sateliți au realizat multiple măsurători ale grosimii stratului de gheață, precum și a fluxului și a gravității. Echipa Imbie a combinat observațiile la care au ajuns cu ultimele modele de climă și stare atmosferică.
Ce a rezultat din aceste studii este cea mai cuprinzătoare imagine a reacției Groelandei către încălzirea rapidă a Arcticii. Această parte a globului a întâmpinat o creștere a temperaturii cu 0.75C numai în ultimul deceniu.
Andy Shepherd: „Groelanda și Antarctica pierd gheață mai repede decât ne așteptam”.
Evaluarea din partea Imbie arată faptul că insula a pierdut 3.8 trilioane de tone de gheață în ocean de la începerea perioadei de studiu. Această masă este echivalentă cu o creștere de 10.6 mm a nivelului mării. În plus, echipa a descoperit o accelerare a fenomenului.
În comparație cu anii ’90, rata pierderii era echivalentă cu 1 mm pe deceniu, acum aceasta a crescut la aproximativ 7 mm pe deceniu.
Dr. Ruth Mottram, membră a echipei Imbie, este membră afiliată a Institutului Meteorologic din Danemarca.
Aceasta susține: „Groelanda pierde gheață în 2 moduri principale – prin topirea ghetei de suprafață, apa rezultată deversându-se în ocean; și prin dislocarea iceberg-urilor, ce se topesc unde gheața intră în contact cu oceanul. Contribuția pe termen lung a acestor două procese este aproximativ egală.”
Acum, în medie, Groelanda pierde aproximativ 250 de miliarde de tone de gheață. Însă, acest an a fost excepțional de cald. În satul de coastă Ilulissat, la mică distanță de intrarea ghețarului Jakobshavnn în ocean, temperaturile înregistrate au atins valori de peste 20C. În interiorul păturii de gheață, au fost înregistrate temperaturi maxime de aproximativ 0 grade.
„Pierderea de gheață în acest an a fost de cam 370 de miliarde de tone”, susține Dr. Mottram.
În 2013, IPCC – corp autoritar ce reconciliază toate studiile climatice – a dat un pronostic de termen mediu cum că nivelul mării va crește global cu 60 de cm până în 2100. O combinație dintre topirea gheții și expansiunea apei încălzite.
Însă, când Imbie a publicat recenzia despre Antarctica în 2018, organizația a descoperit faptul că până în 2100, contribuția Continentului Alb a fost subestimată cu 10 cm. Acum, pentru Groelanda, Imbie susține că deficitul este de 7 cm. IPCC va trebui să încorporeze aceste date actualizate în următorul raport de evaluare (AR6) despre clima Pământului, în câțiva ani.
Profesorul René Forsberg, de la Universitatea Tehnică din Danemarca, susține că execitiul Imbie a subliniat importanța sateliților zburători, în special a acelora care pot observa partea de sus a Groelandei, mai mult de 83 de grade spre nord. Numai două dintre flotele actuale pot opera astfel, iar unul dintre acești sateliți și-a depășit termenul de funcționare.
„Majoritatea schimbărilor pe care le-am observat în Groelanda s-au petrecut în vest, sud și est; acum schimbările au început să apară și în nord. În concluzie, da, următorul satelit din programul Copernic al Uniunii Europene trebuie să navige la latitudini mai mari, acest fapt fiind discutat de Uniune și Agenția Spațială Europeană”, a declarat profesorul Forsberg.
Noul sistem de sateliți – cunoscut pentru moment drept Cristal, dar care va fi denumit Santinela dacă va zbura – ar fi un altimetru radar pentru măsurarea formei schimbătoare a Groelandei.
Analiza Imbie cu privire la Groelanda este publicată în jurnalul Nature. Aceasta a fost temporizată pentru a coincide cu convenția anuală pentru climat COP ce are loc anul acesta în Madrid, și să coincidă și cu întâlnirea Uniunii Geofizice Americane din San Francisco, unde cercetători importanți s-au adunat.
