Ai vrea să ai măcar o mică parte din Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat, care oferă și cea mai ieftină energie. Ei bine, se poate.Vânzarea de acțiuni Hidroelectrica ar urma să înceapă în luna iunie a acestui an. Orice român poate cumpăra acțiuni, iar șansa de a face profit este uriașă.
Cea mai așteptată ofertă de acțiuni din istoria Bursei de Valori București se preconizează că va avea loc în prima treime a lunii iunie 2023. În cadrul acestei noi inițiative interesante, statul român va începe tranzacționarea acțiunilor celei mai profitabile companii producătoare de energie electrică, Hidroelectrica.
Această ofertă publică inițială este considerată a fi cea mai promițătoare vânzare de acțiuni de la efortul de privatizare care a început după Revoluția Română din 1989. Investitorii sunt extrem de optimiști că va aduce randamente mari în anii următori, ca urmare a profiturilor imense pe care puternica companie energetică a reușit să le genereze în ultimii ani.
Mai multe surse nu au fost în măsură să ofere nicio indicație cu privire la dimensiunea exactă a acestei ultime oferte publice; o participație de 20% ar putea fi oferită pentru un total de aproximativ 2 miliarde de euro, cu șansa de a depăși această evaluare dacă investitorii vor răspunde pozitiv la ofertă și vor crește astfel prețul final de listare a Hidroelectrica.
În cazul în care tranzacția va avea succes, este posibil să devină cea mai mare ofertă publică inițială din istoria Europei de Est, depășind recordul anterior deținut de Allegro, popularul magazin online polonez, care a strâns 2,3 miliarde de euro în urmă cu doi ani.
Potrivit estimărilor întocmite de Ziarul Financiar, aproximativ șaizeci de bancheri și avocați lucrează în prezent la ofertă, reprezentând brokerii. Printre aceștia se numără membri ai marilor bănci internaționale, precum Citi, JPMorgan, Jefferies, Bank of America și UniCredit, precum și brokeri locali, precum BT CP, Erste, Wood, Swiss Capital.
Se preconizează că onorariul total estimat plătit acestor brokeri pentru gestionarea tranzacției va fi cuprins între 70 și 80 de milioane de euro.
Acești bani vor fi colectați de Fondul Proprietatea și apoi distribuiți acționarilor săi, inclusiv guvernului român și fondurilor sale de pensii.
În vederea îndeplinirii cerințelor legale pentru viitoarea ofertă a Hidroelectrica, documentația necesară va consta într-un prospect, o declarație cuprinzătoare a istoriei financiare a companiei, o defalcare a ofertelor de acțiuni între investitorii de retail și cei instituționali, un raport de evaluare și un interval de preț estimat pentru listarea finală.
Prospectul va conține între 400 și 500 de pagini, ceea ce îl face mult mai amplu decât orice altă ofertă din istoria Bursei de Valori București.
Acest volum de informații este considerat necesar pentru ca viitorii investitori ai companiei să poată lua decizii informate cu privire la posibila lor implicare.
Legislația propusă în ceea ce privește fondurile de pensii private ar dubla limitele de expunere a acestora la o singură companie până la 10% din activele lor. Se preconizează că această modificare va spori semnificativ participarea acestora la oferte mari, precum cea a Hidroelectrica.
Odată cu noua limită de 10%, economiștii privați ar putea investi capital semnificativ în această viitoare listare și ar deveni astfel al doilea mare acționar al puternicei companii energetice, după Ministerul Energiei. Fără modificarea limitelor, aceștia ar fi fost limitați la doar 5%, conform legislației anterioare.
Ordonanța de Urgență recent aprobată care reglementează fondurile de pensii private impune acum o limită de 10% pentru alocarea fondurilor către o singură investiție sau companie, cu condiția ca statul român să dețină 50% sau mai mult din acțiunile companiei. Această modificare dublează efectiv expunerea maximă în situații precum viitoarea ofertă publică inițială a Hidroelectrica.
În cazul în care această tranzacție va avea succes, Fondul Proprietatea și-ar putea asuma astfel, teoretic, o participație de până la 18% în cadrul companiei energetice, față de 8% în cazul în care limita anterioară de 5% ar fi rămas în vigoare.
