Europa a fost zguduită puternic în ultimele 24 de ore. Mai întâi în Albania, un cutremur cu magnititdune de peste 6 a produs pagube uriașe. Mai multe clădiri s-au prăbușit, sute de mașini au fost avariate, iar ceea ce este cel mai grav – au fost și victime omenești. Foarte mulți răniți și 27 de morți este primul bilanț al autorităților albaneze, care au primit suport din partea mai multor state europene.
În această dimineață un alt cutremur cu o magnitudine de peste 6 a lovit Grecia. Din fericire, acesta s-a produs în mare, la o adâncime de peste 70 de km și nu s-a soldat cu victime. Cei care au resimțit puternic mișcările pământului au fost locuitorii insulei Creta. De altfel, aici autoritățile au și închis școlile.
În Atena s-a simțit doar ușor cutremurul. La fel și în Bosnia și Herțegovina și Croația. Seismele produse aici nu au avut urmări. Premierul Ludovic Orban a dat asigurări că România este pregătită să facă față unor potențiale problema, dar după cum s-a exprimat țara noastră nu pare a fi expusă vreunui pericol major în următoarea perioadă.
România s-a zguduit și ea, însă din fericire, nimeni nu a și simțit acest lucru, cu excepția specialiștilor. A avut loc un cutremur pe 26 noiembrie, cu magnitudinea de 3.2 grade care s-a produs la o adâncime de 148 de kilometri.
Acesta a avut loc în zona seismică Vrancea în apropierea următoarelor oraşe: 68km E de Brasov, 84km NE de Ploiesti, 108km S de Bacau, 124km V de Galati, 124km V de Braila, 137km N de Bucuresti, 154km NE de Pitesti, 182km E de Sibiu, 190km SV de Iasi, 202km N de Ruse, conform datelor INFP.
Gheorghe Mărmureanu, președinte onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a explicat situația cutremurelor ce au invadat întregul continent.
„Aceste cutremure de suprafaţă nu pot afecta falia de mare adâncime a Vrancei, care la ultimul cutremur mare de anul trecut a fost la peste 150 km. Vom vedea mai târziu ce se mai întâmplă. Africa împinge către nord, se rupe… O parte din ea s-a rupt deja şi acţionează prin sistemul Adria, care înseamnă Marea Adriatică”, a explicat Gheorghe Mărmureanu, președinte onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului.