Pe fondul presiunilor exercitate de Comisia Europeană pentru reducerea deficitului public și implementarea unor reforme fiscale stricte, realitatea din administrația de stat pare greu de reconciliat cu austeritatea cerută.
Zeci de mii de angajați bugetari continuă să primească lunar indemnizații de hrană, o sumă fixă care a pornit ca un sprijin social pentru veniturile mici, dar care în timp a devenit un bonus acordat aproape fără discriminare.
Deși Guvernul și partidele politice au discutat recent despre eliminarea acestui beneficiu pentru a eficientiza cheltuielile publice, practica curentă indică altceva: indemnizația de hrană, stabilită la 347 de lei brut pe lună, este oferită angajaților din ministere, agenții, primării, dar și unor instituții cu salarii nete care depășesc cu mult pragul considerat eligibil.
Stabilită prin Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizația de hrană a fost gândită ca o sumă egală cu o 12-a parte din două salarii minime brute pe țară, acordată lunar personalului din sectorul public cu salarii nete de până la 8.000 lei. Formal, este considerată venit salarial și supusă impozitării.
Totuși, analiza detaliată a situației arată că în unele instituții această limită este ignorată, iar beneficiarii sunt și funcționari cu venituri ce pot depăși 12.000 lei net lunar.
Avocatul Poporului: Aici, angajați cu salarii între 8.600 și peste 12.000 lei net primesc lunar indemnizația de hrană, contrar recomandărilor generale. Funcții precum șef birou, auditor sau consilier se bucură de această sumă fixă suplimentară.
Academia Română: Personalul de conducere, cu salarii ce variază între 8.000 și 11.000 lei, primește în continuare această indemnizație.
Curtea de Conturi și Curtea Constituțională: Aceste instituții respectă reglementările, acordând indemnizația lunar indiferent de nivelul salarial, potrivit legii.
Senatul și Camera Deputaților: Din octombrie 2023, au implementat acordarea indemnizației pentru angajații cu salarii nete sub 8.000 lei, folosind ca reper salariul minim din 2019, ceea ce menține cuantumul la 347 lei brut.
Indemnizația de hrană, deși poate părea modestă la nivel individual, înmulțită cu numărul mare de angajați reprezintă o povară semnificativă asupra bugetului public. O eventuală eliminare sau restrângere a acestui drept ar putea aduce economii importante.
Cu toate acestea, discuțiile politice privind reformele fiscale sunt tensionate, iar tăierea unor astfel de beneficii este privită cu reticență de unele segmente din sectorul public.
