Zilele de 23 și 24 decembrie sunt considerate zile sfinte, zile cu adevărat magice, încărcate cu multă emoție și bogate în tradiții și obiceiuri, pe care unii spun, că dacă le respectați vă va merge bine tot anul ce vine.
Ziua de 23 decembrie este denumită popular preziua Ajunului sau ajunul Ajunului și în acest moment se dă practic start obiceiurilor și tradițiilor de Crăciun.
În această zi importantă se spune că este bine să sărbătorim morții întrucât aceștia coboară din cer pe pământ pentru a fi omeniți. Gospodinele harnice pregătesc la miezul nopții o masă încărcată, special pentru sufletele morților. Hrana trebuie să fie de post și în general se optează pentru grâu fiert, turtă, pâine, fasole bătută sau prune fierte.
După ce preotul vine și sfințește masa, în dimineața zilei de 24 decembrie toate alimentele vor fi împărșite celor din familie, dar și vecinilor.
În Bucovina, se spune că este bine să se pună pe masă doar grâu fiert, iar după ce preotul îl sfințește, este bine ca gazda să împartă câteva turte celor din casă, dar și vecinilor. Toate acestea pentru sufletul morților, pentru sănătatea celor vii și pentru rodul câmpului.
Totodată, în seara de 23 spre 24 decembrie se merge cu colindul. Chiar dacă anul acesta va fi greu de păstrat această tradiție, în general grupri mari de copii obișnuiesc să vină cu “Moș Ajunul”, “Bună dimineața la Moș Ajun” și “Nețalușul”. Aceștia strigă pe la case “Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați?” și primesc de la gospodarri covrigi, mere, nuci, colindețe sau, mai nou, bani. În Transilvania colindătorii sunt numiți adecărați aducători de fericire și noroc.