Anul 2025 a adus noi modificări salariale în regiune, iar România, Republica Moldova și Ucraina merg pe direcții diferite când vine vorba de venitul minim garantat pe economie. În timp ce Bucureștiul a aplicat o creștere semnificativă, Chișinăul face un pas mic, iar Kievul îngheață salariile în contextul războiului. Comparația în euro arată însă un decalaj uriaș între cele trei țări vecine.
Politicienii de la putere pun în ultima perioadă permanent la pachet România cu Republica Moldova și Ucraina, dar datele arată că cele două țări au rămas mult în urmă și nu pot în niciun caz deveni un exemplu pentru noi.
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie în România este stabilit la 4.050 lei, conform hotărârii adoptate de Guvern. Este o creștere de 9,5% față de nivelul anterior, de 3.700 lei.
După reținerea taxelor și contribuțiilor, un angajat român plătit la minim va primi în mână aproximativ 2.574 lei net, echivalentul a 515 euro.
Raportat la costurile de trai, creșterea este binevenită, dar experții avertizează că salariul minim rămâne sub nivelul considerat „decent”. Potrivit calculelor sindicatelor, un trai rezonabil pentru o familie cu doi copii ar necesita venituri lunare de peste 10.000 lei.
Guvernul Republicii Moldova a decis ca, începând din 2025, salariul minim pe economie să fie de 5.500 lei moldovenești (MDL) pentru un program complet de 169 de ore lunar. Acum noul Guvern ar dori să-l mai majoreze până la finalul lunii noiembrie, dar nu a spus și cu cât.
La cursul actual, această sumă înseamnă aproximativ 280 de euro. Majorarea este modestă față de anul precedent, când salariul minim era de 5.000 MDL, adică o creștere de doar 10%.
Raportul dintre salariul minim și cel mediu rămâne scăzut – de doar 35%, ceea ce arată un dezechilibru puternic între categoriile de venit. De asemenea, costurile de trai au crescut semnificativ, iar salariul minim nu reușește să țină pasul cu inflația.
Chiar și așa, salariul minim din Moldova este cu circa 67% mai mare decât cel din Ucraina, potrivit analizelor economice locale.
În Ucraina, autoritățile au decis că salariul minim brut va rămâne neschimbat în 2025, la nivelul de 8.000 grivne (UAH) pe lună.
Convertit în euro, acest venit înseamnă aproximativ 180 de euro, fiind cel mai mic salariu minim din regiune.
Guvernul de la Kiev a renunțat temporar la planurile de creștere a salariului minim, invocând constrângerile bugetare și contextul dificil generat de războiul în desfășurare. În aceste condiții, milioane de ucraineni se confruntă cu o scădere a puterii de cumpărare, iar salariul minim este sub nivelul de subzistență, estimat la peste 11.000 UAH.
Așadar România are un salariu minim de aproape trei ori mai mare decât cel din Republica Moldova și de peste patru ori mai mare decât cel din Ucraina. Diferențele sunt evidente și se reflectă nu doar în veniturile populației, ci și în migrația forței de muncă și nivelul de trai.
Economiștii explică faptul că salariul minim nu este doar o cifră administrativă, ci un indicator al puteri de cumpărare, productivității și stabilității sociale.
În România, creșterea salariului minim stimulează consumul intern și reduce sărăcia, dar pune presiune pe angajatori, mai ales în sectoarele cu marje mici de profit.
În Moldova, majorarea moderată urmărește echilibrul între protecția angajaților și competitivitatea firmelor, însă nivelul rămâne insuficient pentru un trai decent.
În Ucraina, salariul minim înghețat reflectă realitatea unui stat aflat în criză, unde prioritățile guvernamentale se concentrează pe stabilitate militară și financiară, nu pe reforme salariale.
Anul 2025 evidențiază un decalaj economic clar între cele trei state vecine. România se apropie treptat de media Uniunii Europene, Republica Moldova rămâne la mijlocul drumului, iar Ucraina se confruntă cu provocări majore care limitează orice progres salarial.
Diferențele de venit se traduc direct în diferențe de nivel de trai, migrație și stabilitate economică. Pentru mulți cetățeni din regiune, România rămâne principalul magnet de atracție pentru locuri de muncă mai bine plătite — o tendință care se va accentua și în anii următori.
